Search This Blog

16 September 2010

La Revedere

Omului la care atunci cand ma gandesc, imi vin in minte doar poante, zambete, sprituri. Cu multa caldura, multa dragoste - doar spritul mereu rece.

Omului care incearca sa ajute, omului care-i frumos si pentru ca greseste (c-om fi noi ceilalti toti perfecti), omului care a stiut care e cea mai buna zi in care sa-si viziteze nepoatele si la cine e bine sa suni primul pentru a-ti fi primul alaturi.

Omului care mereu stie un banc, care te vede cum dai din coate in lume si te ajuta cat poate cu legaturile si experienta lui.

Omului care a stiut sa traiasca, cu greutatile si succesele lui. Omului pe care acum il conduc atatia alti oameni, cu atatea flori si atata recunostinta.

Nea Petrica, tot nu poti sa stai degeaba, apuca-te sa faci vinul, ca venim si noi, fiecare dupa cum ne terminam treaba. Si numai sa ne apucam, ca apoi stam pana dimineata sa ne lasam sufletele sa povesteasca imbratisate.

No comments:

Post a Comment