In elitismul de astazi nu e o declaratie care sa aduca puncte, insa, ca sa citez un mail funny, "it's like the full moon or the changing of the tides; just let it be". Asadar, cei care ma cunosc si ma iubesc o fac cu tot cu pasiunea mea.
Modul in care fotbalul a evoluat catre business se indeparteaza insa, din ce in ce mai mult, de etica, onoarea si corectitudinea care prin definitie sunt asociate oricarui sport. Jocurile de culise, pariurile, marketingul duc la un tipar in care aceleasi intamplari din teren pot avea rezultate diferite.
Declarand ca trebuie sa pastreze fotbalul ca un sport uman, intre oameni si fara a fi condus de catre computere, FIFA (Federatia Internationala de Fotbal, fr) nu accepta arbitrajul electronic - desi tehnologia o permite. Exista aplicatii software folosite de catre antrenori, care monitorizeaza o partida de fotbal in totalitate si parametrii fiecarui jucator. Extrapolarea catre arbitraj nu este imposibila din punct de vedere tehnologic.
Venind catre meciurile de ieri, Germania - Anglia 4:1 si Argentina - Mexic 3:1, pare evident ca nu arbitrajul a decis castigatoarea. Insa devine frustrant ca un gol superb ca cel al lui Lampard sa nu ramana pentru ca nu a vazut arbitrul. Si devine gretos ca atunci cand un stadion intreg are evidenta offside-ului arbitrul sa o ignore.
Pentru cei ce nu au vazut sau nu stiu, primul gol al Argentinei a fost marcat dintr-un offside imens. Nu e prima si nici ultima oara. Diferenta vine insa de la faptul ca, in ciuda interdictiei FIFA de a difuza reluarile fazelor in timpul meciului, pe una dintre tabele a scapat reluarea golului si implicit a offside-ului.
Omul are voie sa greseasca. In egala masura, omul are discernamant si poate judeca si actiona in consecinta propriei judecati. Alegand sa ignore reluarea pentru ca asa scrie in regulament, arbitrul de fotbal a devenit o masina.
Si atunci, cine arbitreaza?
Articol GSP pentru documentare
No comments:
Post a Comment